Chiar trebuie sa ma descalt inainte de a intra in casa?

Pe bune, lasati-va pantofii la usa. Sunt revoltator de murdari. Da, este enervant atunci cand cineva va roaga sa va dati jos pantofii din picioare inainte de a intra in casa lor. Dar la fel de enervant (dureros si jenant) este sa te alegi cu vreo forma de diaree exploziva, problema ce poate aparea atunci cand germenii de pe strazi sunt perindati pe podeaua bucatariei sau ai camerei.

De fapt, un studiu efectuat de catre Charles Gerba, un microbiolog de la Universitatea din Arizona, a descoperit ca mai mult de 421 000 de unitati bacteriene se afla pe partea exterioara a unei perechi normale de pantofi.

Ce este si mai grav, el a descoperit ca rata de transfer de pe o suprafata contaminata pe una initial necontaminata – ex. baia de la bar catre baia din casa – a fost intre 90 si 99 la suta. Cu alte cuvinte, ceea ce se afla pe podeaua respectivului bar acum se afla la voi in casa.

Dar de ce este aceasta rata de transfer atat de mare? Sunt germenii atat de capabili sa tranziteze?

„Cadrele mai moi, cu mai multa textura (precum talpile interioare ale pantofilor) sunt mai predispuse la retinerea unor materiale ce provin de pe suprafetele cu care au intrat in contact decat cadrele dure, cu texturi mai netede” spune Dave Westenberg, profesor afiliat al catedrei de stiinte bilogice la Universitatea de Stiinte si Tehnologie din Missouri.

„Imi imaginez ca pantofii au sanse mai mari sa transfere microbii deoarece nu numai ca intra in contact cu o multime de suprafete, dar si datorita presiunii aplicate si a altor miscari din timpul mersului, care ii ajuta sa adune probe de pe suprafetele pe care mergem.”

Asa ca, ce fel de microbi aduceti in casa proprie? Haideti sa facem un mic tur microbial.

Escherichia Coli
Cunoscuta si sub numele de E. coli, care infloreste in fecalele proaspete ale animalelor si care este pretutindeni. Binenteles, ati evitat sa calcati intr-o gramada de fecale de caine in drumul spre casa, dar asta nu inseamna ca alte persoane (sau animale) au facut la fel.

Daca studiul lui Gerba a reusit sa dovedeasca ceva, este aceea ca la nivel microscopic, bacteriile din fecale – in special E. coli – se afla peste tot in jur. „Calcam peste gainatul unor pasari, deseurile cainilor si peste germenii ce se afla pe podeaua unor bai publice, toate acestea fiind surse de E. coli” noteaza Gerba in studiul sau.

Si, dupa cum stiti de ultima oara cand ati mancat niste sushi expirat, E. coli poate produce infectii intestinale, infectii la nivelul tractului urinar, diaree si in cazuri speciale, meningita.

Klebsiella Pneumoniae
Klebsiella Pneumoniae este o bacterie ce traieste de obicei in interiorul intestinelor umane, unde nu va cauza niciun fel de boala. Dar, daca aceasta bacterie patrunde in alta parte a corpului, poate deveni foarte puternica si o sursa pentru infectii pulmonare sau circulatorii, precum si pentru meningita.

Acestea fiind spuse, cazul preia numele de infectie „nosocomiala”, adica mai degraba a fost luata pe pantofi dintr-un mediu spitalicesc sau clinic decat din locurile pe care le frecventati in mod normal.

Conform studiului lui Gerba, daca ati pasit intr-unul din astfel de medii, pe podelele carora bacteria sa vietuiasca, exista 90 la suta sanse de capatare si transport pana la voi acasa.

Serratia Ficaria
O alta bacterie inrudita cu E. coli, dar mult mai putin raspandita, S. ficaria se intalneste in special in jurul smochinilor sau, precum Klebsiella Pneumoniae, in mediile spitalicesti, caz in care poate fi cauza pentru infectiile ranilor sau a tractului respirator.

Pe cat de rara este aceasta boala, totusi s-a putut descoperi pe pantofii a 10 la suta dintre participantii la studiul lui Gerba, in decursul a 2 saptamani.

Clostridium Difficile
Un studiu efectuat de Unviersitatea din Houston a gasit un procentaj mai mare de C. diff pe talpile pantofilor (25 din 63 testate sau 39.7 la suta) decat pe suprafetele toaletelor sau a bailor (33.3 la suta), in praful de pe podeaua casei (33.3 la suta) sau in pamatufurile de praf (18.9 la suta).

Acest patogen se gaseste de obicei numai in spitale, dar Westenberg crede ca nu este nicio problema daca le captam pe pantofi. El spune ca „Daca aveti un sistem imunitar puternic si un microbiom sanatos, prezentati un risc scazut de imbolnavire”.

„C. diff reprezinta o problema pentru persoanele care au trecut printr-o terapie cu antibiotice de lunga durata, a caror microbiom este dezechilibrat, caz in care C. diff este capabil sa colonizeze si sa dezvolte complicatii.”

Totusi, daca sunteti o persoana mai in varsta – sau aveti un sistem imunitar slabit – C. diff poate cauza inflamatii letale ale colonului.

2,4-D
Singurul din aceasta lista care nu este o bacterie il reprezinta acidul 2,4 – Diclorfenoxiacetic, care este unul dintre cele mai raspandite erbicide din lume, folosite pentru a omora acele buruieni nenorocite care se extind peste tot prin curte.

Din moment ce omoara aceste buruieni si lasa iarba neafectata, utilizatorii isi vor acoperi gazonul cu aceasta substanta chimica ce se poate sterge direct de pe pantofi sau poate fi spalata cu apa.

Desi a fost aprobata de catre EPA, este listata precum un posibil carcinogen de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii, datorita datelor ce sugereaza ca acest acid poate cauza limfomul non–Hodgkin’s (fiind unul dintre ingredientele faimosului Agent Orange).

Odata adus in casa pe talpa pantofului, 2,4-D poate ramane pe covor chiar si un an.

Deci ce putem face in legatura cu aceste focare de infectii ce se dezvolta pe pantofii nostri? Conform cercetarilor mentionate mai devreme, efectuate de catre Universitatea din Arizona, prin simpla spalare a pantofilor cu detergent veti ajunge sa omorati pana la 99 la suta din bacterii.

Chiar daca nu faceti astfel, Westenberg incheie presupunand ca daca sunteti o persoana cu o stare general buna de sanatate, majoritatea bacteriilor pe care le veti capta se incadreaza in categoria celor inofensive.

El spune ca „Pantofii vostri pot aduna tot felul de microbi, multi dintre acestia avand nume infricosatoare; dar atata timp cat va mentineti starea de santate, nu ar trebui sa va faceti griji.” „Cea mai mare ingijorare apare daca intram in contact cu suprafete ce au un risc ridicat de imbolnavire – sau organisme cauzatoare – lucruri care sunt clar contaminate, precum mancarea stricata, voma unei persoane bolnave, etc.”

La sfarsitul zilei, atunci cand va aflati la voi acasa, voi decideti daca vreti sa riscati sa intrati intr-un hazard biologic. Dar serios – daca cineva va roaga sa va dati jos pantofii inainte de a le intra in casa, faceti ceea ce este politicos si dati-va naibii pantofii jos. Pana la urma, ei vor fi cei care trebuie sa aiba de a face cu microbii vostri.